Singapore şi Finlanda, opţionalele spre succes ale şcolii româneşti

România, care se luptă să găsească alternativa funcţională pentru a reforma sistemul de învăţământ, ar putea învăţa multe din lecţiile predate de Finlanda şi Singapore, două ţări aflate în topul clasamentului celor mai bune sisteme de educaţie.

În Finlanda şi Singapore învăţământul răspunde nevoilor oamenilor pentru că instituţiile de învăţământ de aici se autoreglează, atât pe lângă piaţa muncii, cât şi pe lângă comunitatea locală.

În România, însă, şcoala nu prea ţine cont de piaţa muncii, iar absolvenţilor le lipsesc abilităţile cerute. Piaţa muncii, la rândul ei, nu îi caută pe pe absolvenţi, tocmai din cauza acestei lipse. Astfel tinerii nu sunt valorificaţi, crede Florian Colceag, preşedintele IRSCA Gifted Education, matematician şi profesor cu 20 de ani de experienţă în educaţia copiilor supradotaţi.

„Educaţia în Finlanda şi Singapore este proiectată după nevoile locale, iar şcoala este un furnizor de servicii”, a declarat acesta, precizând că, în România, şcoala are un rol destul de ambiguu, fiind mai degrabă un „deformator” decât un formator.

Un exemplu evident al faptului că programele şcolare nu sunt adecvate la necesităţile societăţii este clasa politică. „Eu nu pot sa mă supăr pe politicieni pentru că înjură şi fură. Acestea sunt comportamente induse de şcoală unde fiecare trebuie să se descurce cumva”, a declarat Florian Colceag, subliniind că în sistemul românesc de educaţie lipseşte feedbackul dat elevilor.

Exemplul finlandez

„Ceea ce este diferit şi pozitiv în Finlanda este faptul că profesorii sunt disponibili tot timpul şi îţi răspund la întrebările şi nelămuririle pe care le ai”, a povestit Laurenţiu Ciocan, un tânăr care a studiat, în 2006, Ingineria Mecanică la Departamentul Mectronică, în Kuopio, estul Finlandei.

Accesul la informaţie era posibil oricând, iar de la biblioteca facultăţii puteai împrumuta orice fel de carte. „Dacă nu o aveau o solicitau la o altă bibliotecă sau o cumpărau, dacă nu era exagerat de scumpă”, a mai spus acesta care şi-a pregătit, în Finlanda, lucrarea de licenţă.

Absolvent al Politehnicii din Timişoara, Laurenţiu, în vârstă de 27 de ani, îşi continuă acum studiile în Belgia. El le recomandă profesorilor români să fie mai abordabili. „Să fie cât mai deschişi şi informali cu studenţii lor şi să permită ca aceştia să li se adreseze folosind prenumele” este modalitatea prin care vor putea comunica mai uşor cu studenţii. „Astfel, interesul studentului pentru o anumită materie sigur va creşte”, a conchis Laurenţiu.

Lecţii pentru sistemul din România

Sistemul finlandez este construit pe principiul accesibilităţii. Nu se percep taxe de studiu pentru elevii la zi şi învăţământul este obligatoriu pentru nouă ani, începând de la  vârsta de 7 ani. În 2006, elevii de 15 ani din Finlanda au avut cele mai bune rezultate la ştiinţe şi matematică, după examinările finale, conform standardelor europene.

În ceea ce priveşte Singapore, o importanţă semnificativă este acordată programelor de educaţie pentru elevii supradotaţi. Nouă şcoli primare şi şapte generale au format, în 2005, un consorţiu pentru cei mai talentaţi elevi. După o serie de teste, 1% dintre cei mai buni au fost aleşi pentru aceste programe în care materiile au fost adaptate nevoilor acestora. În 2008, şcolile au renunţat la acest program comun, în urma numărului ridicat de retrageri, mulţi elevi dotaţi neputându-se adapta ritmului rapid de învăţare. Totuşi, multe şcoli oferă, în cadrul curriculei, ore speciale pentru aceştia.

Şcoala românească predă comportamente inadecvate

„Dacă elevii sunt lăsaţi să copieze, ce vor ajunge ei mai târziu în viaţă?” se întreabă Florian Colceag (foto), care crede că şcoala românească induce comportamente neadecvate şi îi formează pe tineri într-un mod greşit.

„A venit acum momentul să schimbăm regulile,” a spus acesta, mizând pe o mai mare deschidere a sistemului.

În Finlanda, spre exemplu, nu contează aşa de mult ca profesorii să deţină foarte multe diplome, cât competenţe în domeniul în care lucrează. „Este nevoie de o schimbare paradigmatică şi în şcoala românească”, spune matematicianul care a atrenat lotul de olimpici al României, obţinând mai mult de 60 de medalii de aur la competiţii internaţionale de matematică.

De aici derivă miza aşa de mare pe legile educaţiei. „Dar nu pasiunea trebuie să decidă, ci raţiunea”, atrage acesta atenţia, susţinând că acum este momentul unei schimbări în sistemul românesc de educaţie, pentru a corecta, pe termen lung, anumite metehne ale românilor, cum ar fi lipsa de seriozitate, de politeţe şi de punctualitate.

În Singapore educaţia este organizată în spiritul respectului pentru viaţă, iar în Finlanda în spiritul respectului pentru cultura locală, fiind o componentă socială alcătuită pe nevoi clare ale societăţii, a detaliat profesorul. „Finlanda este o ţară economică mică, dar a reuşit din plin să aibă o economie puternică investind în dezvoltarea comunitară, pe principiul serviciilor mutuale”, a subliniat Colceag.

Avem foarte mult de învăţat de la aceste două state, a mai spus acesta, sugerând, că, pentru prima dată în ultimii 20 de ani, în România bate un vânt favorabil schimbării în bine a sistemului educativ.

Autor: Oana Dan, Evenimentul Zilei

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: