Zamenhof, fondatorul Esperanto, o unica limba internationala pentru toata lumea

PROMOTIE – Mobila la comanda la cel mai bun pret

150 de ani se implinesc astazi de la nasterea lui Ludovic Lazarus Zamenhof,  fondatorul Esperanto. Zamenhof, nascut in Polonia, a incercat crearea unei limbi internationale, Esperanto. Ideea, desi buna, nu a avut succes iar Esperanto a fost inlocuita din ce in ce mai mult cu limba engleza.  Astazi, 15 decembrie,  Google ii dedica fondatorului Esperanto, L. L. Zamenhof,  o atentie speciala.


Esperanto (cel care speră) este cea mai răspândită dintre limbile artificiale. Codul ISO 639 pentru Esperanto este eo sau epo. Limba a fost lansată în 1887 de către Ludovic Lazar Zamenhof (1859 – 1917) după mai bine de 10 ani de muncă, pentru a servi ca limbă internaţională auxiliară, o a doua limbă pentru fiecare. Numărul vorbitorilor de esperanto este greu de stabilit. În funcţie de sursă, se menţionează între o jumătate de milion şi câteva milioane.

PROMOTIE – Mobila la comanda la cel mai bun pret

La Espero  – Imn

En la mondon venis nova sento,
tra la mondo iras forta voko;
per flugiloj de facila vento
nun de loko flugu ĝi al loko.
Ne al glavo sangon soifanta
ĝi la homan tiras familion:
al la mond’ eterne militanta
ĝi promesas sanktan harmonion.
Sub la sankta signo de l’ espero
kolektiĝas pacaj batalantoj,
kaj rapide kreskas la afero
per laboro de la esperantoj.
Forte staras muroj de miljaroj
inter la popoloj dividitaj;
sed dissaltos la obstinaj baroj,
per la sankta amo disbatitaj.
Sur neŭtrala lingva fundamento,
komprenante unu la alian,
la popoloj faros en konsento
unu grandan rondon familian.
Nia diligenta kolegaro
en laboro paca ne laciĝos,
ĝis la bela sonĝo de l’ homaro
por eterna ben’ efektiviĝos.

PROMOTIE – Mobila la comanda la cel mai bun pret

Speranţa (traducere liberă)

A venit în lume un nou simţământ,
un nou apel străbate lumea;
pe aripi de vânt lejer
să zboare acum din loc în loc.
Nu către spada însetată de sânge
el atrage familia umană:
lumii veşnic războinice
îi promite o armonie sfântă.
Sub semnul sfânt al speranţei
se strâng paşnicii luptători
şi repede evoluează afacerea
prin munca celor care speră.
Puternic stau ziduri milenare
între popoarele divizate;
însă vor sări în lături barierele încăpăţânate
dezbătute de sfânta dragoste.
Pe temelia unei limbi neutre,
înţelegându-se reciproc
popoarele vor forma în armonie
un mare cerc familial.
Colegii noştri sârguincioşi
nu vor obosi în munca pentru pace,
până când frumosul vis al omenirii
nu se va desăvârşi pentru totdeauna.

Primul dicţionar de esperanto pentru vorbitorii de limba română a apărut în 1889.

Este menţionată în Cartea recordurilor ca fiind singura limbă fără verbe neregulate. În plus, are o scriere pur fonetică: fiecărei litere îi corespunde un singur sunet, şi pentru fiecare sunet există o singură literă.

În 1887 apare la Varşovia prima carte despre esperanto, intitulată Международный язык. Предисловіе полный ученикъ. por Rusoj. Варшава.

PROMOTIE – Mobila la comanda la cel mai bun pret

Scriere şi pronunţie

Alfabetul este latin, cu câteva caractere speciale: a, b, c, ĉ, d, e, f, g, ĝ, h, ĥ, i, j, ĵ, k, l, m, n, o, p ,r, s, ŝ, t, u, ŭ, v, z.

Cu excepţia literelor de mai jos, celelalte litere esperanto se citesc ca în limba română.

c = românescul ţ (caro [ţaro] = ţar)
ĉ = românescul c urmat de e sau i (ĉerizo [cerizo] = cireaşă)
g = românescul g când nu e urmat de e sau i (geologio [gheologhio] = geologie)
ĝ = românescul g urmat de e sau i (ĝardeno [geardeno] = grădină
ĥ = h gutural; sunet inexistent în limba română
i nu este niciodată scurt (maizo [ma-izo] = porumb)
j = i scurt ca în românescul cai (kaj [cai] = şi)
ĵ = românescul j (ĵargono [jargono] = jargon)
ŝ = românescul ş (ŝtofo [ştofo] = stofă)
u nu este niciodată scurt (reunuiĝo [re-unuigio] = reunire, reunificare)
ŭ = u scurt ca în românescul tău (kaŭri [cauri] = a sta pe vine)

a, e, i, o, u indică vocale; j şi ŭ indică semivocale. Toate celelalte litere indică consoane. Accentul tonic este stabil, pe penultima silabă.

Literele cu diacritice (în esperanto ĉapelitaj adică cu pălărie), respectiv ĉ, ĝ, ĥ, ŝ, ĵ şi ŭ, nu pot fi întotdeauna scrise la calculator. De aceea există posibilitatea de a le înlocui cu combinaţii de două litere, din care a doua literă este x sau h. De exemplu, ĉ poate fi scris şi cx sau ch, etc. Totuşi, este de preferat să se scrie cu diacritice, atunci când se poate.

PROMOTIE – Mobila la comanda la cel mai bun pret

Cele 16 reguli ale gramaticii limbii Esperanto

1. Nu există articol nehotărât, există un singur articol hotărât, la, care este invariabil.
2. Substantivele se formează adăugând o la rădăcină. Pentru plural, se adaugă j. Există două cazuri: nominativ şi acuzativ. Pentru a forma acuzativul, se adaugă n la forma de nominativ. Celelalte cazuri se exprimă cu ajutorul prepoziţiilor (ex. de mia patro al tatălui meu).
3. Adjectivele se formează adăugând a la rădăcină. Se acordă în caz şi număr cu substantivul pe care îl determină, formând pluralul şi acuzativul în acelaşi fel. Comparativul se formează cu ajutorul cuvântului pli, iar superlativul cu ajutorul cuvântului plej. Cuvântul „decât” se redă ajutorul cuvântului ol.
4. Numeralele cardinale – care sunt invariabile – sunt unu, du, tri, kvar, kvin, ses, sep, ok, naŭ, dek, cent, mil. Zecile şi sutele se formează prin simpla juxtapunere a numeralelor, de ex. 583 = kvincent okdek tri. Numeralele ordinale se formează adăugând a, de ex. al patrulea = kvara. Multiplii (ex. împătrit), fracţiunile (ex. jumătate) şi numeralele colective (ex. triolet) sunt formate prin folosirea sufixelor -obl-, -on-, şi, respectiv, -op-: kvarobla, duono, triopo. Numeralele distributive (ex. câte doi) sunt formate prin folosirea particulei po: po du. Numeralele adverbiale se formează adăugând e, ex. în primul rând, primo = unue.
5. Pronumele personale sunt mi, vi, li, ŝi, ĝi, si, ni, ili, oni (eu, tu/d-ta/d-voastră/voi, el, ea, el/ea, sine, noi, ei/ele, se). Pronumele posesive se formează adăugând a la acestea. Se declină ca şi substantivele.
6. Verbele nu se modifică în funcţie de număr sau persoană.
7. Adverbele derivate se formează adăugând e la rădăcină; gradele de comparaţie ca la adjective.
8. Toate prepoziţiile cer nominativul, cu excepţia cazurilor în care se indică o schimbare de direcţie sau de stare.
9. Cuvintele se citesc cum se scriu.
10. Accentul cade pe penultima silabă.
11. Cuvintele compuse se formează prin simpla juxtapunere a rădăcinilor (cuvântul principal fiind pus ultimul).
12. Nu există negaţii multiple.
13. Pentru indicarea direcţiei, se adaŭgă terminaţia pentru acuzativ.
14. Fiecare prepoziţie are un înţeles bine definit, dar dacă sensul nu arată clar care prepoziţie trebuie folosită, se recurge la prepoziţia je, care nu are înţeles de sine stătător. Alternativ, se poate folosi acuzativul fără prepoziţie.
15. Cuvintele – aşa numite – străine, pe care majoritatea limbilor le-au preluat din aceeaşi sursă, rămân neschimbate, adaptându-se doar ortografic, la nevoie. Derivatele se vor forma de la rădăcină pe baza regulilor gramaticii esperanto.
16. Literele a din articolul hotărât, şi o de la sfârşitul substantivelor în singular nominativ pot fi înlocuite prin apostrof.

Derivare

În esperanto, derivarea ocupă un loc foarte important în formarea vocabularului. Limba esperanto este dotată cu mai multe afixe (sufixe şi prefixe), care fac crearea de cuvinte noi foarte uşoară. Multe cuvinte care în majoritatea limbilor sunt nederivate, sunt derivate în esperanto. De exemplu cu ajutorul prefixului mal- se creează antonime (cuvinte cu sens opus): granda mare, malgranda mic,-ă.

PROMOTIE – Mobila la comanda la cel mai bun pret

Adrese uile

Asociaţia Universală de Esperanto (Universala Esperanto-Asocio) este cea mai mare asociaţie de esperantofoni din lume, cu membri în circa 120 de ţări. Îşi are sediul central în Olanda: Nieuwe Binnenweg 176, NL-3015 BJ Rotterdam. http://www.uea.org. Publică revista Esperanto şi alte publicaţii. Secţia pentru tineret, Tutmonda Esperantista Junulara Organizo (Organizaţia Mondială a Tineretului Esperantist) are aceeaşi adresă. Publică buletinul TEJO Tutmonde şi revista Kontakto.

Esperantiştii din România sunt organizaţi în asociaţii şi cluburi locale şi în Asociaţia Română de Esperanto, bd. Vasile Pârvan 4, 300223 Timişoara. Publică neregulat buletinul ES-TO.

Sursa: Wikipedia

Anunțuri

Un răspuns

  1. […] brancoinfo.wordpress.com; adevarul.ro; […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: