Traditii in Joia Mare

Saptamana in curs este cunoscuta si sub numele de Saptamana Patimilor, Saptamana Mare sau Saptamana Neagra si este incarcata de semnificatii: Isus tradat de Iuda, rastignirea, moartea si Invierea din morti.

Joia Mare, in traducere biblica, este echivalenta cu momentul Cinei de Taina, al Tradarii lui Iuda, al rugaciunii din gradina Ghetsimani.

Se spune ca in Joia Mare este interzis sa dormi in timpul zilei daca nu vrei sa fii lenes pe parcursul intregului an. In anumite sate romanesti, se crede ca femeile care atipesc in miez de zi sunt aspru pedepsit de Joimarita, in folclorul romanesc, un justitiar al trandaviei, umbland prin sate in Joia Mare, supraveghind tinerele neveste si fete tinere si cerandu-le socoteala pentru treburile facute sau nefacute, terminate sau neterminate la timp.

In anumite zone s-a pastrat un ritual aparte conform caruia o femeie maritata si deosebit de harnica se imbraca in Joimarita si controleaza gospodariile si podurile locuintelor in cautarea caltilor. Aceasta Joimarita, are dreptul de a da peste unghii tinerelor care au preferat sa leneveasca in loc sa munceasca.  Tot in aceasta zi se finalizeaza treburile gospodaresti.

In seara acestei zile crestinii merg la Denia celor 12 Evanghelii. Prin Sudul tarii, fetele fac cate 12 noduri unei ate, punandu-si la fiecare cate o dorinta si dezlegandu-le cand dorinta s-a implinit. Acesta ata si-o pun sub perna seara, crezand ca-si vor visa ursitul. Tot aici se pastreaza obiceiul de a spala picioarele celor din casa (copii) de catre femeile mai in varsta.

In Vestul tarii, o familie care prepara painea pentru Paste, pentru biserica, o aduce acum cu vase noi, cu lumanari si vin, pentru a ramane pana la Pasti. Din Joia Mare pana in ziua de Pasti se zice ca nu se mai trag clopotele bisericilor, ci doar se toaca.

Joia Mare este considerata binefacatoare pentru morti. Acum se face ultima pomenire a mortilor din Postul Mare. In Oltenia si acum se fac in zori, in curti si / sau la morminte focuri pentru morti din boz sau nuiele.

Joia Mare este cunoscuta ca ziua in care se inrosesc ouale; pentru ca se spune ca ouale inrosite sau impistrite in aceasta zi nu se strica tot anul. De asemenea, oamenii cred ca aceste oua sfintite si ingropate la mosie o feresc de piatra.

Ouale se spala cu detergent, se clatesc, se lasa la uscat, apoi se fierb in vopsea. Pe langa oua rosii, romanii contemporani mai vopsesc ouale si in galben, verde, albastru. Unele gospodine pun pe ou o frunza, apoi il leaga intr-un ciorap subtire si asa il fierb, ca sa iasa “cu model”.

Mai demult, ouale se vopseau cu coji de ceapa, cu sunatoare (pojarnita), cu coaja de crin rosu sau cu flori de tei; luciul li se dadea stergandu-le, dupa ce s-au fiert, cu slanina sau cu untura.

Putem vorbi de o adevarata industrie a incondeierii oualor, care constituie mandria Pastelui bucovinean. Ele sunt vandute si peste hotare (mai ales cele din Bucovina), fiind deosebit de apreciate si de straini.

Sursa: codrosu.ro

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: