Vrei sa te bronzezi ? Vezi care sunt riscurile!

Bronzul natural – Riscuri

In ciuda publicitatii negative pe care a avut-o expunerea la soare in ultimii ani, statisticile au dovedit ca multi dintre noi inca nu constientizam pe deplin pericolele la care ne expunem atunci cand mergem la plaja la ore nepotrivite si fara protectie solara adecvata. Dintr-o lipsa de informare corecta aceste mituri despre soare nu fac altceva decat sa inmulteasca cazurile de cancer de piele. Iata ce trebuie sa stii despre expunerea la razele ultraviolete. Mit: Doar unele ultraviolete afecteaza pielea Fals: Indiferent de tipul lor, razele ultraviolete sunt o amenintare pentru sanatatea pielii. Adevarat: Ultravioletele sunt de doua Bronz la soaretipuri: A si B. Cele de tip A (UVA) patrund adanc in piele, in derm si sunt responsabile de efectele negative grave si pe termen lung, cum ar fi perturbarea sistemului imunitar si dezvoltarea melanomului. Razele de tip B (UVB) sunt cele care produc efectele imediate de tipul arsurilor de piele. Mit: Pielea deja bronzata este mai putin afectatade soare Fals: Bronzul, culoarea aramie a pielii, nu protejeaza epiderma de efectele razelor ultraviolete, ci este o reactie de aparare a pielii. Adevarat: Orice bronz, oricat de usor ar fi, reprezinta de fapt un semnal de alarma ca pielea a fost agresata de soare. Mai mult, impactul negativ al expunerilor la soare se acumuleaza in timp, avand efecte precum imbatranirea prematura a pielii sau cresterea riscului de cancer pe masura ce inaintam in varsta. Mit: Norii si umbrelele ne feresc de soare Partial adevarat: Norii filtreaza doar 20% dintre ultraviolete, in timp ce o umbrela de plaja opreste doar 25% dintre ultraviolete. Adevarat: Cele mai periculoase zile de plaja sunt cele innourate, cand nu mai constientizezi disconfortul creat de soare si esti tentat/a sa renunti la protectia solara. Chiar daca cerul este acoperit de nori sau stai la umbra placuta a unei umbrele de soare, pielea ta tot are nevoie de o protectie solara fie oferita de haine, fie de produsele cosmetice cu factor de protectie solara. Mit: Un SPF mare ne protejeaza in totalitate Partial adevarat: Prezenta unui factor de protectie ridicat, cum ar fi SPF 50, ne fereste de efectele imediate ale expunerii la soare, cum ar fi arsurile solare. Adevarat: Nu numai factorul de protectie solara trebuie luat in calcul atunci cand cumparam o lotiune de protectie solara. Pentru ca o crema de protectie solara sa fie cu adevarat eficienta, ea trebuie sa ofere protectie atat impotriva radiatiilor de tip A, care produc efectele mai grave, precum melanomul, cat si impotriva radiatiilor de tip B. Mit: Hainele ne protejeaza de soare Partial adevarat: Din nefericire, tesaturile, mai ales cele deschise la culoare, nu stopeaza in totalitate razele soarelui. Cele mai eficiente impotriva razelor UV sunt hainele inchise la culoare. Adevarat: Pentru a vedea cat de mult te protejeaza tesaturile de soare, fa un test simplu: uita-te la soare prin acel articol vestimentar. Daca vezi soarele prin el, inseamna ca ultravioletele pot trece prin tesatura. Mit: Persoanele cu pielea inchisa la culoare nu au nevoie de protectie solara Partial adevarat: O piele mai inchisa la culoare semnaleaza mai multa melanina, pigmentul care ne protejeaza in mod natural de soare. Adevarat: Desi beneficiaza de o protectie naturala impotriva razelor ultraviolete, chiar si persoanele cu pielea creola au nevoie sa foloseasca creme cu factor de protectie solara. Mit: Nu ne bronzam la volan Fals: Ultravioletele patrund chiar si prin sticla. Adevarat: Trebuie sa folosim o crema de protectie solara chiar si atunci cand mergem cu masina. Cele mai multe cazuri de cancer de piele s-au inregistrat in randul soferilor profesionisti care nu-si luau nicio masura de precautie impotriva razelor ultraviolete.

Bronzul la solar – Riscuri

Expunerea la solar implica aproximativ aceleasi riscuri ca si radiatiile solare naturale si deci regulile sunt aceleasi. Trebuie inceput progresiv, cu cateva minute pentru a ajunge in final la 20 de minute.

Atentie, multe persoane cad in capcana goanei dupa bronz si forteaza de la inceput timpul de expunere, ceea ce duce la arsuri, iritatii si fel de fel de alte probleme. Radiatiile ultraviolete sunt de doua feluri: cele care dau efecte imediate si cele care fac bronzul sa apara dupa o zi sau chiar doua dupa expunere.
Exista persoane care si dupa mai multe sedinte de solar nu reusesc sa obtina un bronz vizibil deoarece pielea lor nu secreta destul pigment de colorare a pielii sau melanina si in acest caz solutia o reprezinta autobronzantele. Pe termen lung, efectele secundare ale expunerii la radiatii ultraviolete in exces includ: leziuni oculare, modificari in sistemul imunitar, cataracte, riduri, imbatranire prematura a pielii si chiar cancer de piele. Cancerul de piele este printre cele mai des intalnite forme de cancer si aproape 90% din cazuri pot fi legate direct de expunerea la radiatii ultraviolete. Oricine poate face cancer de piele dar exista cateva categorii de persoane care au o predispozitie mai mare.

Cei care aleg sa mearBronz solarga la solar, trebuie sa tina cont de cateva indicatii. Printre acestea, bronzarea treptata si hidratarea pielii. Sunt total contraindicate mai mult de zece sedinte de bronzare in doua-trei saptamani. De asemenea, trebuie respectat, cu strictete, timpul de bronzare in functie de ten, iar ochelarii de protectie sunt absolut necesari la fiecare sedinta de bronzat. Sunt recomandate maxim 50 de sedinte de bronzare pe an. Bronzul ajuta la o asimilare mai buna a calciului si la mentinerea unui nivel optim de fosfor in organism, doi compusi care previn rahitismul si osteoporoza. Medicii recomanda expunerea la solar in cazul persoanelor care sufera de acnee, psoriazis, neurodermatite, eczema sau vitiligo. De asemenea, cercetatorii explica aceasta actiune antidepresiva prin diminuarea, sub influenta razelor UV, a secretiei de melanina responsabila, atunci cand este intr-o cantitate mai mare, de instalarea unei stari de melancolie si tristete.

Unii specialisti ne avertizeaza iar altii ne incurajeaza in privinta solarului considerandu-l mai sigur decat expunerea necontrolata la radiatiile solare. in final alegerea ramane la latitudinea noastra caci fiecare stim care este pretul pe care suntem dispuse sa il platim pentru frumusete.

Anunțuri

VIDEO – Romania and the country brand of the 60’s

VIDEO:  Travelogue showing the delights of Rumania.

London exhibition. Two teenage girls (twins) look at some of the Rumanian Craftware on display at the exhibition. Rumanian women demonstrate weaving techniques.

Rumania – countryside. Farmer and his herd of cows. Scenic shots of the countryside. Carpathian Mountains. Narrator details some of Rumania’s history. Scenes at a racecourse. The tote. Bookmakers. Trotting race. Narrator makes jokes about the Rumanians being capitalists. Chairlift at the skiing resort of Poianna Brasov. Various shots of the countryside – some views from the moving chairlift. „Sport Hotel” with holidaymakers drinking cocktails. Museum opens its gates – ornate architecture. Churches and monastery in Moldavia.

Narrator speaks of how Rumania is reaching westwards for new ideas and inspiration. New buildings and roadways. An oil rig – a sightseeing attraction in Bucharest’s permanent industrial exhibition. Tourists arrive aboard a Caravelle aircraft with the word „Sabena” on the side. Landmarks of Bucharest seen from a car. Traffic warden is seen. High angle shot of a street market. Woman chooses some flowers to buy.

Housing – blocks of flats. The new concert hall and the home of the circus – Big Top Deluxe. People lounging beside a hotel swimming pool – it has a wave machine. Mamaia Rumania’s summer beach resort is featured. Nice shots of people on the beach then holidaymakers relaxing beside their tents in a campsite. Man uses a chest expander whilst his friend laughs. Girl feeds a foal with a bottle.

Fruit stall with a display to commemorate the August revolution of 1944. Various shots of hotels and bright lights at night. Narrator gives the hard sell: „Suspicious, sullen Rumania is really a vivacious young girl, flirting with Western ideas and beckoning the tourist to come just a little further afield in the search for fun and bright lights. For some it could be love at first sight.”

Source: britishpathe.com

Band Murafeti eclipseaza Metalica cu „Nothing else matters” in varianta balcanica

Iata cum suna, in varianta balcanica, Nothing else matters (Metalica) interpretata de catre niste trubaduri cu initiativa din Bulgaria.

Cum vi se pare ? Sincer, nu suna rau deloc. Insa daca, prin comparatie, ar trai Titu Maiorescu (1840-1917), teoreticianul problemei „formelor fãrã fond”, acesta ar spune ca Nothing else matters, varianta vecinilor de la sud de Dunare, se potriveste ca nuca-n perete in specificul muzical balcanic.  Sau tocmai pentru asta se potriveste ?

Acum ascultati si vizionati cu atentie urmatoarele doua melodii.

Band Murafeti canta Nothing else matters in restaurant

Acum ascultati versiunea originala a celor de la Metalica

Sa revenim la invataturile de altadata, cat se poate de aplicabile si astazi.

Pentru o mai buna analiza a melodiilor de mai sus, incercati sa-l vedeti, in sens figurat, pe Titu Maiorescu argumentand despre Teoria formelor fără fond:

,,Al doilea adevăr, şi cel mai însemnat, de care trebuie să ne pătrundem, este acesta: forma fără fond nu numai că nu aduce nici un folos, dar este de-a dreptul stricăcioasă, fiindcă nimiceşte un mijloc puternic de cultură. Şi, prin urmare, vom zice: este mai bine să nu facem o şcoală deloc decât să facem o şcoală rea, mai bine să nu facem o pinacotecă deloc decât să o facem lipsită de arta frumoasă; mai bine să nu facem deloc statutele, organizarea, membrii onorarii şi neonoraţi ai unei asociaţiuni decât să le facem fără ca spiritul propriu de asociare să se fi manifestat cu siguranţă în persoanele ce o compun; mai bine să nu facem deloc academii, cu secţiunile lor, cu şedinţele solemne, cu discursurile de recepţiune, cu analele pentru elaborate decât să le facem toate aceste fără maturitatea ştiinţifică ce singură le dă raţiunea de a fi“ .

Cum vi se pare?

Pentru intarirea ideii, Titu Maiorescu conchide că „orice formă fără fond trebuie înlăturată, întrucât numai astfel se reconstruieşte cultura(…) incepind cu fundamentul ei„.  Da, deja aud comentarii, Maiorescu ar fi considerat astazi de moda veche.  In fond, ce legatura ar avea Maiorescu cu Band Murafeti ?

Asadar, nu voi mai insista pe marginea autenticitatii „specificului balcanic”, mai omniprezent ca oricand in spatiul Carpato – Danubiano – Pontic, caci riscam sa fim luati in vizor tocmai de catre o parte dintre acesti „autohtoni”, unii dintre ei cu apucaturi foarte „specifice” si cat se poate de „autentice”.

Una peste alta, interpretarea bulgarilor de la Band Murafeti este peste nivelul „genunchiului de broasca”, stacheta la care multe dintre vedetele noastre de play-back, inca mai aspira.

Constantin Barbu: – Stim cine a hotarat destinul lui Eminescu !

Scriitorul şi eminescologul Constantin Barbu (foto) a prezentat la OTV, aseara, 26 mai 2011, argumente zdrobitoare care denota uciderea poetului national Mihai Eminescu. Domnia sa este autorul lucrarii „Codul invers. Arhiva înnebunirii şi uciderii nihilistului Mihai Eminescu”  apărut la Editura „Sitech”, Craiova, 2008. Volumele de format mare conţin documente, acte, fotografii, texte ce urmează să alcătuiască 33 de volume însumînd peste 20.000 de pagini in quarto. Autorul ediţiei este, precum am spus, Constantin Barbu, dar din colectivul de onoare mai fac parte si marii eminescologi Acad. Eugen Simion, Acad. Alexandru Surdu, Acad. Dimitrie Vatamaniuc. Astfel, publicul telespectator a avut ocazia sa auda o multitudine de argumente în favoarea celui care a fost Mihai Eminescu. In opinia domniei sale, cei care au decis eliminarea lui Eminescu, devenit incomod ca jurnalist si poet, au fost:

1. Carol I

2. Maiorescu

3. Sturza

4. Doctorul Sutu

4. P.P. Carp si Slavici

5. Kogalniceanu

6. Seful Politiei Capitalei de la acea data (se presupune ca ar fi copilul din flori al lui Kogalniceanu);

7. Alti autori marunti, implicati direct sau indirect, in asasinarea mareui poet.

Asadar, volumele care prezinta, cu dovezi, modul in care a decedat Eminescu cuprind:

1. Memoriile regelui Carol I, fragmente din jurnalul acestuia, din însemnările zilnice ale lui Maiorescu şi din ale altor contemporani ai crimei;

2.  Insemnări în facsimil din Eminescu, grăitoare despre sacrificarea lui;

3.  Acte secrete din arhivele unor servicii ale ţărilor europene;

4. Acte legislative ale epocii privind posibilitatea de sechestrare şi de internare într-un sanatoriu de boli mintale (Şuţu etc.);

5.  O serie de documente diplomatice capitale privind evenimentele cruciale pe care le-a traversat Eminescu în acea perioadă;

6.  Facsimile ale Gramaticii sanscrite, traduceri din Lais, arheologia cronologizării;

7. Manuscrisele poemelor lui Eminescu, corespondenţă, fragmente inedite din jurnale secrete, rapoarte şi alte documente din Arhivele Casei Regale a României, din arhivele serviciilor secrete ale Austro-Ungariei, Germaniei, Rusiei etc.

Autorul a mai mărturisit: „Vom interpreta această „afacere” ca ritual sacrificial care face din sacrificat, sacrificatorul nobil. Această „afacere”, în care au participat împăraţi, regi, amici, dame, informatori, trădători, plagiatori, homosexuali, agenţi multipli etc., devine descifratoare pentru istoria României şi, un strop, pentru istoria Europei. Descifrările şi dezvăluirile ne vor ajuta să înţelegem de ce şi atunci şi astăzi a fost aşa şi nu altfel.” Cercetatorul Constantin Barbu mai sustine ca: „Eminescu n-a fost nebun niciodată. Eminescu a fost genial în tot ce a scris. Datoria noastră este să cunoaştem şi să facem totul pentru adevărul despre GENIU, căci dacă pentru Eminescu nu eşti în stare să faci ceva, atunci (ca si cum n-ar fi fost) se pierde totul.” Eminescologul mai este de parere ca geniile poporului roman sunt numai cateva si anume: Cantemir, Eminescu, Brancusi, Noica, Blaga, Cioran.

Articole pe aceeasi tema:

1.Cercetatorii dupa 120 de ani: “Eminescu a fost ucis”

2.Implica-te in restaurarea casei memoriale a lui Mihai Eminescu din cadrul Manastirii Varatec, Neamt

The Beatles – Happy Birthday

Adevarul: Opinii la zi – Jigodiile profesioniste

In sfarsit, astazi am citit ceva foarte interesant in presa.

In adevarul.ro la rubrica „Opinii la zi” se poate citi „Jigodiile profesioniste” al autoarei Ramona Ursu. Personal, la ce mi-au vazut ochii si la ce mi-au auzit urechile, in ultimii ani, nu pot decat sa confirm 100% ce este scris aici. Redau in blog intreg continutul articolului din Adevarul. De ce ? Pentru ca doresc sa mai vada si altii aceasta laudabila initiativa. Pentru ca, astfel de opinii, le consider un act de mare curaj, mai ales printre colegii ei de breasla si nu numai. Pentru ca, doar astfel, societatea se poate autocurata (sper) de aceste scarbosenii cu chip de om.  Ca simplu cititor – din partea mea – numai felicitari.

…………………………………………………………………………………………………………………………………

Jigodiile profesioniste

A intrat în birou cu umerii aplecaţi. Ochii, copie fidelă a trupului, sunt aşezaţi într-o plecăciune plină de minciună. Vorba îi este mieroasă şi la fiecare trei-patru cuvinte scapă un „Da, şefule!”.

Faţa vrea să arate imaginea unui om obosit de muncă, preocupat. Dar nu reuşeşte decât să se maimuţărească asemenea unei măşti penibile. Se retrage cu spatele şi închide uşa biroului cu evlavie, de parcă ar trage de poarta unui altar. Coloana vertrebrală i se îndreaptă ca prin minune. În câteva secunde se tranformă din cea mai scârboasă slugă în cel mai hapsân ciocoi.

Nu există specie mai mârşavă şi mai parşivă. Indivizi reprezentativi întâlneşti peste tot. De la sediul partidului sau birourile mari ale instituţiilor publice până la companiile private. Sunt cei mai periculoşi pentru că s-au poziţionat cu o abilitate de hienă în zonele cheie. Ştiu să se gudure şi să gâdile orgoliul unor stăpâni ascunşi în spatele unui birou. Ştiu să umilească şi să-i calce în picioare pe cei de sub ei. Mai ales pe cei veniţi din afara structurii.

Nu ştiu ce e aia muncă. Totul pasează mai departe. Nu au mişcat un pai în viaţa lor. Toată judecata le trece prin buzunarul de la costum. Sau prin poşetă. Ştiu foarte bine „cum merg treburile pe aici!”. Au o apetenţă senzaţională de a scăpa de orice responsabilitate. Stăpânesc la perfecţie arta minciunii şi cea a linguşelii. Ştiu când să pupe şi când să lovească. Mai ales pe cine.

Jigodiile profesioniste ţes intrigi şi aruncă cuvinte pe sub uşi. Simt competenţa şi o distrug din faşă. Sunt rezistenţi la schimbare ca un gândac de bucătărie. Când vine vijelia au găurile lor în care se ascund. Când simt miros de căpătuială sunt primii care mişună pe holuri.

Au o singură slăbiciune. Sunt laşi. Meseria de jurnalist m-a ajutat să pricep că nu au nicio putere asupra mea. Am făcut chiar o pasiune în a le observa comportamentul. Deşi, nu de puţine ori, rămân cu un gust rău în gură şi mi se strânge stomacul. Dar cei mai mulţi dintre noi, mama mea, a ta, sora, fratele, unchiul nu au această forţă. Îşi consumă energia, bucăţi din suflet şi bruma de bani pentru a beneficia de un drept al lor. Şi nu au timp să înţeleagă că cei din spatele uşii de birou trebuie să fie la dispoziţia lor. Nu invers.

Această castă de indivizi nu o regăseşti doar în instituţii publice, firme de stat sau partide politice. În mediul privat, mai ales în companiile cu mulţi angajaţi, se poziţionează în funcţii cheie şi se prind de ele asemenea râiei de piele.

De acolo pleacă tot răul. Incapabili, mustind de răutate, pun frână oricărei iniţiative. Se constituie ca o interfaţă virusată între cel ce poate lua decizii şi cei ce le pot pune în aplicare. Suflă la urechea şefului o realitate contorsionată şi trunchiată. La cei de dedesubt urlă aberaţii şi decizii stupide.

Iar când un individ din această specie ajunge el pe scaunul cel mare, întreaga structură devine o colonie de şobolani.

Autor: Ramona Ursu, Adevarul

Video: „College Conspiracy” sau ce mai inseamna educatia astazi

Urmariti pana la capat documentarul urmator. Il dedic tuturor curiosilor care se intreaba: – Ce mai inseamna educatia in zilele noastre ? Cat de mult depindem de  ea ? Ce se intampla cu cei care nu pot beneficia de o buna educatie ? Cum puteam evita falsa educatie ? (cea in care investeti o caruta de bani fara sa primesti nimic autentic in schimb (cu exceptia unei diplome) …

ATENTIE: Scolile serioase raman tot serioase si in prezent.  Studiul nu trebuie bagatelizat in favoarea unei precoce experiete capitaliste (cum sustin unii). Rareori se intampla ca experienta la un loc de munca sa fie constructiva si pentru individul implicat in productie. In majoritatea cazurilor, avantajul este net doar in favoarea patronatului. De regula, cine munceste nu mai gandeste, tocmai pentru ca nu mai are timp de … „filosofii”

Procedura este indentica si la cei care fac o facultate „pe genunchi” doar de dragul de a avea niste studii sau o banala diploma. Concluzia ? Daca nu-ti place studiul, nu are sens sa investesti timp si bani in aceasta directie. Mai bine esti autodidact si acorzi atentie dezvoltarii personale.

Desigur, sfaturile sunt valabile pentru cine se regaseste in ele si mai ales pentru cine are capacitatea de accepta pluritatea unor opinii exprimate intr-un spatiu public .

%d blogeri au apreciat asta: