Uratura de Anul Nou!

Uratura 2013

Frunza verde de marar,
Buna seara gospodari,
Gospodari si gospodine,
Si voi tinere copile,
De dormiti, de nu dormiti,
Va rugam sa va treziti,
Dati urechea la fereastra,
Si-ascultati urarea noastra:

A venit Vasile Sfantul,
Si mi-a luat caciula vantul,
Si mi-a dus-o sub fereastra,
Tocmai pe la Dumneavoastra,
Si-am venit dupa caciula,
Sa va spun o uratura,
Si-am venit in asta sara,
Cu putina indrazneala,
De la frigul de afara,
Sa ne incalzim si noi,
Mai strigati odata hai!
Manati mai…
Hai, hai!

Buna seara gospodari,
Am venit cativa plugari,
Si studenti, si lautari,
Datina sa o pastram,
Si o uratura sa uram,
Uratura de le munte,
Gospodarii sa o asculte,
Sa va ur, din an in an,
Ca sunt fiu de gospodar,
De prin sat noi am aflat,
Ca aveti fete de maritat,
Si vorbeste lumea toata,
Ca aveti o mandra fata,
Care stie sa gateasca,
Si pe noi sa ne iubeasca,
Sa va iubeasca si pe voi,
Mai strigati odata hai!
Manati mai!
Hai,hai!

Noi iti dam cat vrei pe ea,
Si incheiem afacerea,
Insa daca nu-ti convine,
Sa stii ca baiat ca mine,
Nu gasesti in lumea toata,
Si ma insor cu alta fata,
De la urmatoarea casa.
La vatra cu trei taciuni,
Fac fetele rugaciuni,
Sambata, Duminica ,
Sa se poata marita ,
Da’ cine dracu sa le ia ,
Ca sunt batrane ca mamuca!
Dar, nici bunica nu-i batrana ,
Ca mai are un dinte in gura ,
Mai strigati odata hai!
Manati mai!
Hai,hai!
Fetele din satul nostru,
Nu stiu zice Tatal Nostru ,
Nici a trage cu vatala ,
Dar la discoteca in toata seara ,
Ma uitai pe geam in casa ,
Si vazui sticlele pe masa ,
Va uram de prin nameti ,
Sa aveti apa ca sa beti ,
Ca a trecut un an ,
De cand n-am urat la geam ,
Foicica iarba deasa ,
Gospodari la asta casa ,
Domnul va binecuvinteaza ,
Ocroteasca-va norocul ,
Am aflat ca ati taiat porcul ,
Gasca fripta, porc taiat ,
Fie Domnul laudat ,
Mai baieti eu nu mai ar ,
Puneti plugurile in car ,
De urat eu nu mai stiu ,
Pregatiti ceva rachiu ,
O sticluta si un pahar ,
Caci vine un An Nou, iar.

2013 care vine ,
Sa va aduca numai bine ,
Vinisor de Dragusani ,
Si friptura de curcan ,

LA ANUL SI LA MULTI ANI!

Plugusorul

Aho, aho, copii si frati,
Stati putin si nu manati,
Langa boi v-alaturati
Si cuvantul mi-ascultati.

Ia mai manati, mai!
Hai, hai…

S-a sculat mai an
Badica Traian
Si-a-ncalecat
Pe-un cal invatat
Cu saua de aur,
Cu nume de Graur,
Cu frau de matasa,
Impletit in sasa,
Cat vita de groasa.
El in scari s-a ridicat,
Peste campuri s-a uitat,
Sa aleaga-un loc curat
De arat si semanat.
Si-a pornit intr-o joi
Cu un plug cu doispreceze boi
Boi boureni,
In coada codalbeni,
In frunte tintatei.

Ia mai manati, mai, flacai!
Hai, hai…

La luna, la saptamana,
Isi umplu cu aur mana
Si el vru sa vada
De-i dete Dumnezeu roada.
Era-n spic cat vrabia,
Era-n bob cat trestia.

Ia mai manati, mai!
Hai, hai…

Traian iute s-a intors
Si din grajd alt cal a scos.
Un alt cal mai nazdravan,
Cum ii place lui Traian,
Negru ca corbul,
Iute ca focul,
De nu-l prinde locul.
Cu potcoave de argint,
Ce da sporul la fugit.
Traian iute-a-ncalecat,
La Tinchin a apucat
Si otel a cumparat,
Ca sa faca seceri mari,
Pentru seceratorii tari.
Si-altele mai mititele,
Pentru fete ochesele
Si neveste tinerele.

De urat, am mai ura,
Dar ma tem ca va-nsera,
Pe-aici, pe la dumneavoastra,
Departe de casa noastra.
Si ne-asteapte si-alte case,
Cu bucate mai gustoase,
Cu paine calda pufoasa,
Cu vinul de vita-aleasa,
Cu Cotnar de Dragasani,
La anul si la multi anï!

PLUGUSOR CU PATRU BOI

Aho, aho, ho-ho,
Maine anul se-noieste
Plugusorul se porneste
Si incepe a brazda,
Pe la case a ura.

Iarna-i grea, omatu-i mare,
Semne bune anul are,
Semne bune de belsug,
Pentru brazda de sub plug.

Doamne binecuvanteaza,
Casa care o ureaza
Plugusor cu patru boi,
Plugusor manat de noi.

Sus pe cer ca straluceste,
O stea mare ce vesteste
Ca se curma de acum
Al nevoilor greu drum;

Asta-i steaua romaneasca
A unirii
Si-a-nfratirii,
Stea de viata, stea de spor,
Stea de bine-n viitor.

Fa-o, Doamne, sa luceasca
Steaua noastra romaneasca
Si sa stea tot intre noi,
Sa nu mai avem nevoi.

Anul Nou ne-aduce noua,
Timp mai bun si viata noua;
Anul Nou o sa ne fie,
Inceput de veselie.

Mari pe mici n-or prigoni,
Mici pe mari nu vor ravni,
In fratie si dreptate
Au sa fie legi lucrate.

Noi cu ei mana vom da
Si-ntr-o hora vom juca.
Dumnezeu care ne-asculta,
Ne intinde hrana multa,
Si pamantul ce-om avea
Grau de aur ne va da.
Manati, mai!
Hai, hai!

PLUGUSORUL ROMANESC

Aho, aho, copii si frati,
Stati putin si nu manati
Si cuvantul mi-ascultati:

Am plecat sa colindam
Pe la case sa uram,
Plugusorul romanesc
Obiceiul stramosesc.

Va uram cum se cuvine
Pentru anul care vine
Holde mari
Cu bobul des
Si pe creste
Si pe ses!

Cate mere in livezi
Atatea vite-n cirezi;
Cata apa in izvoare
Atata lapte-n sistare;

Sa ne fie-ndestulata
Casa toata!
Tara toata!
Ia mai manati, mai flacai!
Si strigati cu totii mai!
Hai, hai!

Anunțuri

Spectacol pe cer la Clinceni cu ocazia TransilvAero Show

Sambata, 04 iunie 2011, in Clinceni – Ilfov a avut loc  un spectacol aerian exceptional (TransilvAero Show), eveniment care se desfasoara, de regula, o singura data pe an. Trebuie sa mai spun ca organizarea a fost excelenta, iar la mitingul aviatic au participat nume de marca care si-au demonstrat maiestria pilotand diverse avioane usoare. De mentionat ca vremea a fost superba. Nu mai insist in explicatii, (ar fi derizoriu), motiv pentru care va invit sa urmariti cateva imagini de la fata locului.

VIDEO – Romania and the country brand of the 60’s

VIDEO:  Travelogue showing the delights of Rumania.

London exhibition. Two teenage girls (twins) look at some of the Rumanian Craftware on display at the exhibition. Rumanian women demonstrate weaving techniques.

Rumania – countryside. Farmer and his herd of cows. Scenic shots of the countryside. Carpathian Mountains. Narrator details some of Rumania’s history. Scenes at a racecourse. The tote. Bookmakers. Trotting race. Narrator makes jokes about the Rumanians being capitalists. Chairlift at the skiing resort of Poianna Brasov. Various shots of the countryside – some views from the moving chairlift. „Sport Hotel” with holidaymakers drinking cocktails. Museum opens its gates – ornate architecture. Churches and monastery in Moldavia.

Narrator speaks of how Rumania is reaching westwards for new ideas and inspiration. New buildings and roadways. An oil rig – a sightseeing attraction in Bucharest’s permanent industrial exhibition. Tourists arrive aboard a Caravelle aircraft with the word „Sabena” on the side. Landmarks of Bucharest seen from a car. Traffic warden is seen. High angle shot of a street market. Woman chooses some flowers to buy.

Housing – blocks of flats. The new concert hall and the home of the circus – Big Top Deluxe. People lounging beside a hotel swimming pool – it has a wave machine. Mamaia Rumania’s summer beach resort is featured. Nice shots of people on the beach then holidaymakers relaxing beside their tents in a campsite. Man uses a chest expander whilst his friend laughs. Girl feeds a foal with a bottle.

Fruit stall with a display to commemorate the August revolution of 1944. Various shots of hotels and bright lights at night. Narrator gives the hard sell: „Suspicious, sullen Rumania is really a vivacious young girl, flirting with Western ideas and beckoning the tourist to come just a little further afield in the search for fun and bright lights. For some it could be love at first sight.”

Source: britishpathe.com

Band Murafeti eclipseaza Metalica cu „Nothing else matters” in varianta balcanica

Iata cum suna, in varianta balcanica, Nothing else matters (Metalica) interpretata de catre niste trubaduri cu initiativa din Bulgaria.

Cum vi se pare ? Sincer, nu suna rau deloc. Insa daca, prin comparatie, ar trai Titu Maiorescu (1840-1917), teoreticianul problemei „formelor fãrã fond”, acesta ar spune ca Nothing else matters, varianta vecinilor de la sud de Dunare, se potriveste ca nuca-n perete in specificul muzical balcanic.  Sau tocmai pentru asta se potriveste ?

Acum ascultati si vizionati cu atentie urmatoarele doua melodii.

Band Murafeti canta Nothing else matters in restaurant

Acum ascultati versiunea originala a celor de la Metalica

Sa revenim la invataturile de altadata, cat se poate de aplicabile si astazi.

Pentru o mai buna analiza a melodiilor de mai sus, incercati sa-l vedeti, in sens figurat, pe Titu Maiorescu argumentand despre Teoria formelor fără fond:

,,Al doilea adevăr, şi cel mai însemnat, de care trebuie să ne pătrundem, este acesta: forma fără fond nu numai că nu aduce nici un folos, dar este de-a dreptul stricăcioasă, fiindcă nimiceşte un mijloc puternic de cultură. Şi, prin urmare, vom zice: este mai bine să nu facem o şcoală deloc decât să facem o şcoală rea, mai bine să nu facem o pinacotecă deloc decât să o facem lipsită de arta frumoasă; mai bine să nu facem deloc statutele, organizarea, membrii onorarii şi neonoraţi ai unei asociaţiuni decât să le facem fără ca spiritul propriu de asociare să se fi manifestat cu siguranţă în persoanele ce o compun; mai bine să nu facem deloc academii, cu secţiunile lor, cu şedinţele solemne, cu discursurile de recepţiune, cu analele pentru elaborate decât să le facem toate aceste fără maturitatea ştiinţifică ce singură le dă raţiunea de a fi“ .

Cum vi se pare?

Pentru intarirea ideii, Titu Maiorescu conchide că „orice formă fără fond trebuie înlăturată, întrucât numai astfel se reconstruieşte cultura(…) incepind cu fundamentul ei„.  Da, deja aud comentarii, Maiorescu ar fi considerat astazi de moda veche.  In fond, ce legatura ar avea Maiorescu cu Band Murafeti ?

Asadar, nu voi mai insista pe marginea autenticitatii „specificului balcanic”, mai omniprezent ca oricand in spatiul Carpato – Danubiano – Pontic, caci riscam sa fim luati in vizor tocmai de catre o parte dintre acesti „autohtoni”, unii dintre ei cu apucaturi foarte „specifice” si cat se poate de „autentice”.

Una peste alta, interpretarea bulgarilor de la Band Murafeti este peste nivelul „genunchiului de broasca”, stacheta la care multe dintre vedetele noastre de play-back, inca mai aspira.

Constantin Barbu: – Stim cine a hotarat destinul lui Eminescu !

Scriitorul şi eminescologul Constantin Barbu (foto) a prezentat la OTV, aseara, 26 mai 2011, argumente zdrobitoare care denota uciderea poetului national Mihai Eminescu. Domnia sa este autorul lucrarii „Codul invers. Arhiva înnebunirii şi uciderii nihilistului Mihai Eminescu”  apărut la Editura „Sitech”, Craiova, 2008. Volumele de format mare conţin documente, acte, fotografii, texte ce urmează să alcătuiască 33 de volume însumînd peste 20.000 de pagini in quarto. Autorul ediţiei este, precum am spus, Constantin Barbu, dar din colectivul de onoare mai fac parte si marii eminescologi Acad. Eugen Simion, Acad. Alexandru Surdu, Acad. Dimitrie Vatamaniuc. Astfel, publicul telespectator a avut ocazia sa auda o multitudine de argumente în favoarea celui care a fost Mihai Eminescu. In opinia domniei sale, cei care au decis eliminarea lui Eminescu, devenit incomod ca jurnalist si poet, au fost:

1. Carol I

2. Maiorescu

3. Sturza

4. Doctorul Sutu

4. P.P. Carp si Slavici

5. Kogalniceanu

6. Seful Politiei Capitalei de la acea data (se presupune ca ar fi copilul din flori al lui Kogalniceanu);

7. Alti autori marunti, implicati direct sau indirect, in asasinarea mareui poet.

Asadar, volumele care prezinta, cu dovezi, modul in care a decedat Eminescu cuprind:

1. Memoriile regelui Carol I, fragmente din jurnalul acestuia, din însemnările zilnice ale lui Maiorescu şi din ale altor contemporani ai crimei;

2.  Insemnări în facsimil din Eminescu, grăitoare despre sacrificarea lui;

3.  Acte secrete din arhivele unor servicii ale ţărilor europene;

4. Acte legislative ale epocii privind posibilitatea de sechestrare şi de internare într-un sanatoriu de boli mintale (Şuţu etc.);

5.  O serie de documente diplomatice capitale privind evenimentele cruciale pe care le-a traversat Eminescu în acea perioadă;

6.  Facsimile ale Gramaticii sanscrite, traduceri din Lais, arheologia cronologizării;

7. Manuscrisele poemelor lui Eminescu, corespondenţă, fragmente inedite din jurnale secrete, rapoarte şi alte documente din Arhivele Casei Regale a României, din arhivele serviciilor secrete ale Austro-Ungariei, Germaniei, Rusiei etc.

Autorul a mai mărturisit: „Vom interpreta această „afacere” ca ritual sacrificial care face din sacrificat, sacrificatorul nobil. Această „afacere”, în care au participat împăraţi, regi, amici, dame, informatori, trădători, plagiatori, homosexuali, agenţi multipli etc., devine descifratoare pentru istoria României şi, un strop, pentru istoria Europei. Descifrările şi dezvăluirile ne vor ajuta să înţelegem de ce şi atunci şi astăzi a fost aşa şi nu altfel.” Cercetatorul Constantin Barbu mai sustine ca: „Eminescu n-a fost nebun niciodată. Eminescu a fost genial în tot ce a scris. Datoria noastră este să cunoaştem şi să facem totul pentru adevărul despre GENIU, căci dacă pentru Eminescu nu eşti în stare să faci ceva, atunci (ca si cum n-ar fi fost) se pierde totul.” Eminescologul mai este de parere ca geniile poporului roman sunt numai cateva si anume: Cantemir, Eminescu, Brancusi, Noica, Blaga, Cioran.

Articole pe aceeasi tema:

1.Cercetatorii dupa 120 de ani: “Eminescu a fost ucis”

2.Implica-te in restaurarea casei memoriale a lui Mihai Eminescu din cadrul Manastirii Varatec, Neamt

Adevarul: Opinii la zi – Jigodiile profesioniste

In sfarsit, astazi am citit ceva foarte interesant in presa.

In adevarul.ro la rubrica „Opinii la zi” se poate citi „Jigodiile profesioniste” al autoarei Ramona Ursu. Personal, la ce mi-au vazut ochii si la ce mi-au auzit urechile, in ultimii ani, nu pot decat sa confirm 100% ce este scris aici. Redau in blog intreg continutul articolului din Adevarul. De ce ? Pentru ca doresc sa mai vada si altii aceasta laudabila initiativa. Pentru ca, astfel de opinii, le consider un act de mare curaj, mai ales printre colegii ei de breasla si nu numai. Pentru ca, doar astfel, societatea se poate autocurata (sper) de aceste scarbosenii cu chip de om.  Ca simplu cititor – din partea mea – numai felicitari.

…………………………………………………………………………………………………………………………………

Jigodiile profesioniste

A intrat în birou cu umerii aplecaţi. Ochii, copie fidelă a trupului, sunt aşezaţi într-o plecăciune plină de minciună. Vorba îi este mieroasă şi la fiecare trei-patru cuvinte scapă un „Da, şefule!”.

Faţa vrea să arate imaginea unui om obosit de muncă, preocupat. Dar nu reuşeşte decât să se maimuţărească asemenea unei măşti penibile. Se retrage cu spatele şi închide uşa biroului cu evlavie, de parcă ar trage de poarta unui altar. Coloana vertrebrală i se îndreaptă ca prin minune. În câteva secunde se tranformă din cea mai scârboasă slugă în cel mai hapsân ciocoi.

Nu există specie mai mârşavă şi mai parşivă. Indivizi reprezentativi întâlneşti peste tot. De la sediul partidului sau birourile mari ale instituţiilor publice până la companiile private. Sunt cei mai periculoşi pentru că s-au poziţionat cu o abilitate de hienă în zonele cheie. Ştiu să se gudure şi să gâdile orgoliul unor stăpâni ascunşi în spatele unui birou. Ştiu să umilească şi să-i calce în picioare pe cei de sub ei. Mai ales pe cei veniţi din afara structurii.

Nu ştiu ce e aia muncă. Totul pasează mai departe. Nu au mişcat un pai în viaţa lor. Toată judecata le trece prin buzunarul de la costum. Sau prin poşetă. Ştiu foarte bine „cum merg treburile pe aici!”. Au o apetenţă senzaţională de a scăpa de orice responsabilitate. Stăpânesc la perfecţie arta minciunii şi cea a linguşelii. Ştiu când să pupe şi când să lovească. Mai ales pe cine.

Jigodiile profesioniste ţes intrigi şi aruncă cuvinte pe sub uşi. Simt competenţa şi o distrug din faşă. Sunt rezistenţi la schimbare ca un gândac de bucătărie. Când vine vijelia au găurile lor în care se ascund. Când simt miros de căpătuială sunt primii care mişună pe holuri.

Au o singură slăbiciune. Sunt laşi. Meseria de jurnalist m-a ajutat să pricep că nu au nicio putere asupra mea. Am făcut chiar o pasiune în a le observa comportamentul. Deşi, nu de puţine ori, rămân cu un gust rău în gură şi mi se strânge stomacul. Dar cei mai mulţi dintre noi, mama mea, a ta, sora, fratele, unchiul nu au această forţă. Îşi consumă energia, bucăţi din suflet şi bruma de bani pentru a beneficia de un drept al lor. Şi nu au timp să înţeleagă că cei din spatele uşii de birou trebuie să fie la dispoziţia lor. Nu invers.

Această castă de indivizi nu o regăseşti doar în instituţii publice, firme de stat sau partide politice. În mediul privat, mai ales în companiile cu mulţi angajaţi, se poziţionează în funcţii cheie şi se prind de ele asemenea râiei de piele.

De acolo pleacă tot răul. Incapabili, mustind de răutate, pun frână oricărei iniţiative. Se constituie ca o interfaţă virusată între cel ce poate lua decizii şi cei ce le pot pune în aplicare. Suflă la urechea şefului o realitate contorsionată şi trunchiată. La cei de dedesubt urlă aberaţii şi decizii stupide.

Iar când un individ din această specie ajunge el pe scaunul cel mare, întreaga structură devine o colonie de şobolani.

Autor: Ramona Ursu, Adevarul

Video: „College Conspiracy” sau ce mai inseamna educatia astazi

Urmariti pana la capat documentarul urmator. Il dedic tuturor curiosilor care se intreaba: – Ce mai inseamna educatia in zilele noastre ? Cat de mult depindem de  ea ? Ce se intampla cu cei care nu pot beneficia de o buna educatie ? Cum puteam evita falsa educatie ? (cea in care investeti o caruta de bani fara sa primesti nimic autentic in schimb (cu exceptia unei diplome) …

ATENTIE: Scolile serioase raman tot serioase si in prezent.  Studiul nu trebuie bagatelizat in favoarea unei precoce experiete capitaliste (cum sustin unii). Rareori se intampla ca experienta la un loc de munca sa fie constructiva si pentru individul implicat in productie. In majoritatea cazurilor, avantajul este net doar in favoarea patronatului. De regula, cine munceste nu mai gandeste, tocmai pentru ca nu mai are timp de … „filosofii”

Procedura este indentica si la cei care fac o facultate „pe genunchi” doar de dragul de a avea niste studii sau o banala diploma. Concluzia ? Daca nu-ti place studiul, nu are sens sa investesti timp si bani in aceasta directie. Mai bine esti autodidact si acorzi atentie dezvoltarii personale.

Desigur, sfaturile sunt valabile pentru cine se regaseste in ele si mai ales pentru cine are capacitatea de accepta pluritatea unor opinii exprimate intr-un spatiu public .

%d blogeri au apreciat asta: